Rezolvarea problemelor reale ale Bucureștiului

Energia termică şi factura la întreţinere

Ce se întâmplă acum?

Compania RADET este constant îndatorată principalului producător de energie termică pentru Bucureşti faţă de compania de stat, Elcen. Bucureştiul plăteşte gigacaloria (producţie + distribuţie) cu 325 lei, iar municipalitatea plăteşte anual aprox. 150 milioane de euro subvenţia la căldură. Datoria totală a RADET se ridică la 900 milioane euro, echivalentul bugetului anual al Primăriei Capitalei, RADET fiind ameninţată de mai multe ori cu întreruperea furnizării agentului termic.

Rezultatele financiare ale RADET se datorează unui lanţ disfuncţional al încasărilor în termen a facturilor de la utilizatori şi intarzieii transferului subvenţiei de la Primărie, în termenul legal de cincisprezece zile. Consiliul General al Municipiului Bucureşti are libertatea de a stabili un preţ pentru populaţie mai mare sau mai mic, în funcţie de posibilităţile sale de subvenţionare. În primul trimestru al acestui an Primăria nu a achitat subvenţia către RADET. Aceşti doi factori contribuie la nerespectarea termenului de plata a facturilor către furnizorii săi de energie termică şi creşterea penalităţilor către aceştia. La rândul lor, producătorii de energie termică nu pot achita la termen combustibilul necesar producţiei, ceea ce conduce la creşterea penalităţilor datorate furnizorilor de combustibil.

Primăriei Capitalei i se reposeaza de asemenea că nu a asigurat bugetul necesar retehnologizării şi modernizării companiei de distribuţie şi furnizare a energiei termice. Sistemul centralizat de termoficare din municipiul Bucureşti se confruntă cu o uzură fizică şi morală accentuată a instalaţiilor şi echipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru întreţinere, reabilitare şi modernizare, pierderi mari în transport şi distribuţie şi, nu în ultimul rând, cu o izolare termică necorespunzătoare a fondului locativ existent. Cu instalaţii de producţie din perioada comunistă şi cu reţele de distribuţie lungi de până la 20 de km şi neîntreținute, costul pe care bucureştenii şi primăria îl plătesc pentru gigacalorie este de 350 lei (170 lei cetăţenii, 180 lei subvenţia de la primărie). Bugetul anual pentru încălzire este de aproximativ 300 milioane euro, din care 150 milioane de la cetăţeni şi 150 milioane subvenţia de la primărie.

Ce vom face?

Primăria Capitalei va aplica Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice potrivit căreia selecţia membrilor Consiliilor de Administraţie se face pe baza unui concurs.

Primăria Capitalei va susţinere proiectul de creştere a eficienţei energetice prin reabilitarea termică a blocurilor de locuit, însă cu o altă calitate a materialelor (în special materialele trebuie să fie ignifuge), a lucrărilor şi cu preţuri corecte pentru lucrările executate.

Soluţia producerii şi distribuţiei enegiei termice este înlocuirea integrală a reţelei de producţie a căldurii cu centrale mici, amplasate în actualele puncte termice, care să deservească un număr de 10-20 blocuri de locuinţe. Costul de producţie al gigacaloriei va fi de 135 lei, iar preţul de producţie + distribuţie de 170 lei. Astfel bugetul total pentru încălzire pentru bucureşteni şi primărie va fi de 150 milioane euro în loc de 300 milioane euro. Costul de realizare al proiectului este de 1 miliard euro, din care 180 milioane euro bani europeni. Proiectul poate fi realizat în 6 ani.

Pe termen lung, Primăria îşi propune îşi propune să descentralizeze reţeaua de energie termică astfel încât fiecare sector/cartier în parte să aibă propriul sistem de termoficare. Acest proiect necesită adaptări din punct de vedere tehnic, întrucât nu există o suprapunere perfectă între ariile deservite de centrale şi ariile acoperite de primarii; acum, o centrală deserveşte o zona sau o reţea situată în unu, două, chiar trei sectoare, sau un sector este deservit de una sau două centrale.