Rezolvarea problemelor reale ale Bucureștiului

Locuire şi reabilitarea clădirilor cu risc seismic

1. Locuire

Ce se întâmplă acum?

Condiţiile de locuire din România sunt cele mai rele din Europa, iar situaţia locuirii din Bucureşti, deşi mai bună decât în alte oraşe din ţară, se deteriorează. Fondul imobiliar, caracterizat prin predominanţa locuinţelor construite între 1971 şi 1990, se degradează din cauza întreţinerii necorespunzătoare. Multe familii locuiesc în clădiri monumente istorice sau în cartiere gata să se dărâme, precum şi în clădiri cu risc seismic ridicat.

Noile clădiri de locuinţe, construite uneori cu distrugerea spaţiilor verzi şi în zone cu densitate ridicată, nu respectă reglementările de bază privind intimitatea, însorirea şi accesul la utilităţi. În România există şi o supraaglomerare a locuinţelor, situaţie întâlnită şi în Capitală. Conform datelor oficiale, supraaglomerarea locuinţelor din România este cea mai mare dintre ţările UE-28, situaţie întâlnită şi în Bucureşti

60% dintre tinerii din România locuiesc cu părinţii. În Bucureşti situaţia este conformă cu cifra Eurostat, dar o parte dintre tineri locuiesc cu chirie. În prezent piată de închiriere de locuinţe este, în mare parte, neoficială şi nereglementată.

Ce vom face?

Primăria Capitalei va susţine Guvernul României pentru adoptarea unor noi legi privind locuirea şi locuinţele publice, cu clarificarea statutului ANL şi a criteriilor de acordare de locuinţe publice şi va contribui la acestea astfel încât ele să fie adecvate nevoilor de locuire din Bucureşti

Va face un inventar al proprietăţii imobiliare din Bucureşti, clădiri publice, inclusiv locuinţe sociale, şi terenuri, precum şi o analiză a modului în care este utilizată această. Ambele documente vor fi făcute publice anual.

Va negocia cu Ministerul economiei trecerea siturilor industriale dezafectate dar cu acces la infrastructură de utilităţi publice în proprietatea publică a municipalităţii, cu scopul reconversiei acestora în cartiere multifuncţionale în care să fie dezvoltate afaceri, comerţ şi locuinţe

Va face consultări anuale cu dezvoltatorii privaţi astfel încât aceştia să fie informaţi asupra strategiei de urbanism şi dezvoltare a oraşului

Va negocia cu Guvernul României modificarea reglementărilor privind chiria, astfel încât această să poată fi înregistrată la primărie şi taxată printr-o taxa anuală care să constituie sursă la bugetul local. Acest fapt va permite primăriilor să aplice subvenţia pentru persoanele vulnerabile care închiriază de pe piaţă liberă, subvenţie neutilizată în prezent din cauza pieţei negre.

2. Consolidarea clădirilor cu risc seismic

Situaţia existentă în Bucureşti

În Bucureşti sunt 113863 imobile, cu 804.287 apartamente. Din întreg fondul construit au fost expertizate 2565 clădiri. Sunt multe alte clădiri în stare proastă care nu au fost expertizate.

Dintre cele 2565 clădiri expertizate, 2346 imobile au fost încadrate în diferite clase de risc seismic: în ele locuiesc aproximativ 120.000 persoane. 356 clădiri din cele 2346 au fost încadrate în prima clasa de risc seismic, cu pericol de prăbuşire la cutremur: în ele locuiesc aproximativ 12.000 persoane.

În ultimii 26 de ani au fost consolidate 13 clădiri de către primărie şi 60 de către proprietari.

Deşi există un fond guvernamental care acordă împrumuturi fără dobânda pe 25 de ani proprietarilor din clădiri cu risc seismic, ritmul consolidărilor este extrem de lent din două motive principale

corupţia primăriei că intermediar între locatari şi fondul guvernamental: primăria lucrează cu firme „de casă” şi nu comunica proprietarilor cheltuielile şi proiectul pe care lucrează; lucrările planificate să lucreze luni durează ani, fără explicaţii din partea firmelor primăriei
proprietarii care blochează lucrările într-un întreg imobil sunt sancţionaţi cu mare întârziere: primăria nu are voinţă de a sancţiona, iar uneori nu are nici informaţii despre toţi proprietarii din imobil.

Soluţii

Primăria trebuie să recâştige încrederea cetăţenilor. Proiectele trebuie să fie realizate în acord cu asociaţiile de proprietari. Licitaţiile asupra firmelor care vor execută lucrările trebuie să fie transparente, iar întregul proces de consolidare să fie transparent cetăţenilor.
O soluţie legislativă de expropriere temporară pentru proprietarii care blochează consolidarea întregului imobil a fost agreată de principiu de toată clasa politică, dar nu a trecut încă prin parlament. În lipsa acesteia, primăria trebuie să-şi exercite obligaţia legală de sancţionare a proprietarilor care blochează consolidarea şi pun în pericol viaţă locatarilor din întregul imobil.
Utilizarea, acolo unde este posibil, a metodei moderne de „izolare a bazei” prin construirea unor piloni mobili, care permite consolidarea cu locatarii în interiorul imobilului şi permite simultan amplasarea de parcări subterane.
Realizarea simultană a lucrărilor de consolidare şi a celor de izolare termică, pentru eficientizarea lucrărilor.
Separarea achiziţiei publice pentru proiect de cea pentru execuţie, pentru evitarea lucrărilor prost executate, atribuite pe criteriul preţului cel mai scăzut.