Dezvoltarea Bucureștiului

Patrimioniu

Situaţia existenţa

Patrimoniul arhitectural şi cultural al Bucureştiului este grav afectat de nerespectarea legislaţiei de patrimoniu, de haosul urbanistic şi de indiferenţă autorităţilor.

  • În 2014 ICOMOS (International Council on Monuments and Sites – principala organizaţie internaţională care oferă UNESCO consultanţă pentru protejarea şi conservarea patrimoniului) a trimis o scrisoare Primarului General al Municipiului Bucureşti pentru a-şi manifestă îngrijorarea cu privire la degradarea patrimoniului arhitectural şi a peisajelor culturale;
    http://www.icomos.org/en/get-involved/inform-us/heritage-alert/current-alerts/735-heritage-alert-historic-city-of-bucharest-romania
  •  În 2015 World Monuments Fund, cel mai cunoscut ong internaţional de protejare a patrimoniului arhitectural, a inclus Bucureştiul pe lista WATCH 2016 a celor 50 cele mai periclitate situri istorice https://www.wmf.org/project/bucharest ;
  • Sute de imobile istorice demolate;
  • Sute de imobile istorice modificate fără avizul Primăriei sau al Ministerului Culturii;
  • Zeci de monumente istorice lăsate în paragină, ex. Moară lui Assan, Hanul Solacolu, Palatul Ştirbei , Halele Malaxa, Hotelul Concordia;
  • Lipsa inventarului zonelor construite protejate. De la adoptarea actului normativ în 2001, PMB a fost inventariat doar 12 din 98 de zone protejate. Prin urmare, valoarea istorică şi ambientală a zonelor istorice a fost afectată de proiecte urbanistice care nu au respectat legislaţia;
  • PMB nu are o structura specializată care să se ocupe de protejarea şi conservarea patrimoniului arhitectural;
  • În ultimele două mandate PMB nu a atras fonduri nerambursabile decît pentru 4 monumente istorice. Pentru două dintre ele, Arcul de Triumf şi Observatorul astronomic PMB, a pierdut o parte din fondurile europene pentru că lucrările nu au fost finalizate la timp.

Ce propunem

Patrimoniul arhitectual reprezintă cartea de vizită a identităţii urbane a Bucureştiului, protejarea şi conservarea lui îl va face atractiv pentru bucureşteni şi pentru turişti. Propunem un set de măsuri pe termen scurt şi mediu care ar revitaliza patrimoniul ca resursă neregenerabilă şi l-ar valorifica din punct de vedere economic .

Propunem scutirea de impozit pe proprietate pentru proprietarii de monumente istorice.

Deşi noul cod fiscal permite administraţiilor locale să adopte scutirea, PMB a preferat să impoziteze proprietarii. Imobilele monument istoric sunt grevate de o servitute care limitează exersarea deplină a dreptului la proprietate prin lege, scutirea de plata impozitului ar fi o măsură compensatorie care ar permite proprietarilor să dedice fonduri suplimentare conservării imobilului.

Propunem înfiinţarea în cadrul Direcţiei de Urbanism a unui serviciu care să se ocupe de patrimoniul construit, monumentele istorice din proprietatea primăriei, cât şi să ofere consultanţă tehnică proprietarilor de monumente istorice care vor să le restaureze

Propunem înfiinţarea unei Comisii de estetică urbană şi patrimoniu, care să fie o secţiune a Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT). Comisia de estetică urbană şi patrimoniu ar analiză toate proiectele din punctul de vedere al unei viziuni armonioase a spaţiului public (mobilier urban, publicitate outdoor, faţade, construcţii temporare) şi al protejării patrimoniului arhitectural, având un aviz consultativ că şi CTUAT. Din comisie ar face parte arhitecţi, urbanişti, istorici de artă, reprezentanţi ai societăţii civile.

Finalizarea inventarului zonelor protejate conform Hotărîrii de Consiliu 279/2001. După 15 ani de la adoptarea hotărîrii, PMB a inventariat doar 12 zone protejate. În consecinţă, părţi din zonele construite protejate au fost modificate haotic netinindu-se seama de valoarea lor ambientală.

Atragerea de fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa Prioritară 5 ‘Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural’ pentru conservarea şi protejarea imobilelor istorice şi a peisajelor istorice.