Rezolvarea problemelor reale ale Bucureștiului

Protecţie şi incluziune socială

Ce se întâmplă acum?

Chiar dacă bucureștenii aveau la sfârşitul lui 2015 un câştig salarial mediu net de circa două ori mai ridicat decât cel din judeţe precum Harghita, Caraş-Severin sau Suceava, locuitorii se confruntă cu o dezvoltare inegală şi o polarizare socială din ce în ce mai accentuată. Pe lângă faptul că primăria Capitalei nu este un actor în dezvoltarea economică a oraşului, misiunea de protecţie socială se limitează la finanţarea unor instituţii în domeniu şi la asigurarea subvenţiilor potrivit legii, fără să-şi asume un rol activ cum ar fi informaţii despre piaţă muncii, educaţie sau alte servicii sociale.

Grupurile sărace şi marginalizate se confruntă cu probleme grave în ceea ce priveşte condiţiile de locuire, precum calitatea precară a locuinţelor, infrastructură inadecvată, nesiguranţă în legătură cu ocuparea proprietăţii. Romii sunt cei mai expuşi sărăciei şi locuirii în condiţii degradante sau precare din punct de vedere al locuirii, fiind predispuşi evacuărilor din cauza faptului că nu au deţinut niciodată un act de închiriere sau nu dispun de acte de identitate. Pe lângă criteriile stabilite de Legea Locuinţei pentru alocarea locuinţelor sociale, autorităţile locale îşi stabilesc propriile criterii, procesul fiind netransparent şi viciat de interese.

Ce vom face?

Prin Direcţia General de Asistenţă socială şi Protecţia Copilului, Primăria va deschide linii de finanţare pentru ONG-urile din domeniul sociale şi furnizoare de servicii sociale, pe baza unor priorităţi stabilite împreună cu acestea şi a a cercetărilor furnizate de grupuri de think-tank din domeniu.

Prin consultarea organizaţiilor neguvernamentale de profil, primăria va elabora un program de stimulare a întreprinderilor sociale destinate inserţiei grupurilor şi persoanelor defavorizate şi a bugetului aferent. Acesta va cuprinde:

  • atribuirea cu prioritate a unor spaţii şi/sau terenuri aflate în domeniul public;
  • sprijin, în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în comunitate; Ex organizarea de către primărie a unui tur prin întreprinderile de economie socială din Bucureşti;
  • alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite acordate de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii;
  • întocmirea unei hărţi cu toate proiectele de economie socială operaţionale care angajazează persoane din categorii vulnerabile din Municipiul Bucureşti.

În termen de 3 luni după alegeri, va supune aprobării Consiliului General un plan de construire şi achiziţie de locuinţe sociale, valabil pentru perioada 2017-2021. Aprobarea cu prioritate a construcţiei de locuinţe în apropierea reţelelelor de transport public, serviciilor de educaţie şi activităţilor economice astfel încât Bucureştiul să devină un oraş inclusiv şi integrat.

Va constitui din actualul patrimoniu existent dar şi prin achiziţionarea sau construirea de noi locuinţe publice un sistem de chirii controlate pentru tineri şi persoane vulnerabile care poate avea că impact scăderea preţului chiriei în Bucureşti, în prezent echivalentă cu o rată lunară pentru un credit imobiliar

Va reforma Comisia pentru acordarea locuinţelor pentru persoane vulnerabile cu includerea reprezentailor ONG-urilor active în domeniu. Şedinţele vor fi lunare şi publice.

Va extinde infrastructură de adăposturi de urgenţă prin reconversia unor imobile aflate în proprietatea publică sau privată a Primăriei Capitalei, cu stabilirea şi asigurarea de standarde minime pentru adăposturile de noapte aflate în administrarerea primăriilor împreună cu organizaţiile neguvernamentale active în acest domeniu.

Împreună cu Ministerul Sănătăţii şi ONG-urile din domeniul sănătăţii mintale primăria va asigura asistenţa de specialitate a persoanelor fără adăpost cu probleme de sănătate mintală.