Rezolvarea problemelor reale ale Bucureștiului

Traficul şi transportul public

Situaţia existentă

Bucureşti ocupă primul loc în UE, şi locul şase la nivel mondial, pe lista oraşelor cu cel mai aglomerat trafic auto conform indexului de trafic Tomtom . În 2015 un şofer bucureştean a petrecut dimineaţă şi seară la orele de vîrf, cu 83%, respectiv cu 87%, mai mult timp în trafic, decît în restul timpului. În 2015, şoferii bucureşteni au petrecut, în medie, 43% din timpul de călătorie blocaţi în trafic.

Nu numai şoferii au motive de nemulţumire, dar şi bucureştenii care folosesc transportul public, bicicliştii, pietonii şi persoanele cu mobilitate redusă. Infrastructura de transport a Bucureştiului este unul din elementele majore care influenţează negativ calitatea vieţii locuitorilor, contribuind la creşterea poluării, la numărul mare de victime ca urmare a accidentelor de circulaţie şi la calitatea slabă a spaţiului public urban.

Transportul rutier

  • Reţeaua actuală de drumuri nu permite devierea traficului din centrul oraşului, creând congestii
  • Centură ocolitoare a Bucureştiului este nefuncţională, doar pe 20 din 70 km existând două benzi pe sens; în consecinţă, şoferii preferă să traverseze oraşul prin centru
  • Sistemul de management al traficului, implementat în perioada 2007-2009, nu funcţionează
  • Parcările de pe străzile principale sunt o sursă de congestie a traficului prin ocuparea unei benzi de circulaţie

Transport public

  • Viteză medie de circulaţie a transportului public este de 12 km/h
  • Culoarele de circulaţie dedicate transportului în comun sunt puţine şi nu funcţionează
  • RATB se confruntă cu lipsa pieselor de schimb, cu uzură fizică şi morală a parcului auto şi a infrastructurii, peste 25% din flota de autobuze fiind imobilizată
  • Staţiile de tramvai nu oferă condiţii sigure
  • Staţiile de autobuz şi troleibuz nu oferă amenajări de baza pentru pasageri

Parcări

  • Nu există un plan integrat de gestionare a parcărilor în centrul Bucureştiului
  • Nu există suficiente parcări de reşedinţa în cartierele de blocuri

Taximetrie

  • Primăria şi Poliţia Locală nu exercită controlul asupra activităţii de taximetrie din Bucureşti. În consecinţă există o concurenţă neloială din partea taxiurilor neacreditate în Bucureşti, a taxiurilor pirat şi a activităţii de taximetrie nereglementată
  • Timpul de lucru real al taximetriştilor (10-12 ore pe zi), starea de uzură a maşinilor şi lipsa controlului afectează siguranţă călătoriei cu taxiul

Transport nemotorizat

  • Nu există o strategie de încurajare a mersului pe bicicletă, nu există reţea de piste pentru biciclete sigură şi atractivă, nu există staţii de închiriere şi parcări pentru biciclete
  • Calitatea amenajărilor pentru pietoni a scăzut în ultimul deceniu, trecerile de pietoni sunt puţine şi slab semnalizate, trotuarele sunt blocate de maşini şi construcţii, obligînd pietonii să meargă pe carosabil
  • Transportul public nu are facilităţi pentru persoanele cu mobilitate redusă, infrastructură stradală nu este adaptată necesităţilor persoanelor cu mobilitate redusă

Ce vrem să facem

  1. Şoseaua de centură cu două benzi pe sens este o necesitate, traficul de tranzit reprezentând 30% din traficul din Bucureşti. Şoseaua de centură este în gestiunea CNADNR, însă nu a fost o prioritate pentru CNADNR şi Ministerul Transporturilor, fiind la concurenţă cu toate drumurile naţionale. Propunem un parteneriat între Primăria Capitalei şi CNADNR, în care primăria să contribuie cu bani, astfel încât în 3 ani să terminăm extinderea la două benzi pe sens a şoselei de centură şi a podurilor peste aceasta la principalele ieşiri din Bucureşti.
  2. Sistem inteligent de management al traficului, prin care sistemul de semafoare să prioritizeze circulaţia în funcţie de fluxurile din intersecţii. Sistemul trebuie să cuprindă toate intersecţiile importante (spre deosebire de sistemul precedent, actualmente nefuncţional, cu 140 de intersecţii).
  3. Transport public cu orar fixat şi respectat, care să creeze o alternativă credibilă la transportul cu autoturismul.Câteva măsuri pentru realizarea acestui scop:
    • Corelarea prin sisteme GPS a transportului public de suprafaţă cu sistemul inteligent de management al traficului, astfel încât autobuzele, troleibuzele, tramvaiele să aibă prioritate în intersecţii
    • Îmbunătăţirea flotei RATB prin accesarea fondurilor europene nerambursabile în valoare de 130 milioane euro. Frecvenţa transportului public de suprafaţă corelată cu necesitatea (mai multe autobuze, troleibuze, tramvaie la ore de vârf)
    • Parteneriat între RATB şi Metrorex pentru un sistem unic de taxare pentru transportul public suprateran şi subteran. Taxarea pe călătorie, într-un interval de timp, indiferent de numărul mijloacelor de transport pe care călătorul le schimbă. Sisteme electronice de plată pentru transportul public
    • Aplicaţii on-line care să permită urmărirea în timp real a transportului public şi care să permită optimizarea traseului de transport
    • Functionalizarea RATB pe principii de management
  4. Mari parcări gratuite la principalele intrări în oraş, corelate cu transportul în comun, care să încurajeze lăsarea autoturismului şi utilizarea transportului în comun.
  5. Nu există soluţie miraculoasă la problema parcărilor din Bucureşti, şi în special a parcărilor de reşedinţa. Soluţia pe care o propunem este:
    • reglementarea provizorie a locurilor de parcare ad-hoc din cartierele de blocuri
    • evidenţă tuturor maşinilor care parchează în cartierele rezidenţiale, în corelaţie cu persoanele care locuiesc în respectivele cartierele
    • strategie de amenajare de noi locuri de parcare în funcţie de rezultatul analizei parcărilor din cartierele rezidenţiale şi a terenurilor proprietate a municipalităţii
  6. Reglementarea situaţiei taximetriei din Bucureşti. Asigurarea unui cadru concurenţial corect prin eliminarea concurenţei neloiale a taxiurilor neacreditate în Bucureşti, taxiurile pirat şi activitatea de taximetrie nereglementată.
  7. Reţea de piste de biciclete care să permită ajungerea în siguranţă din orice punct al Bucureştiului în orice alt punct.
  8. Accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
    • Eliminarea tuturor obstacolelor montate în spaţiul public cu nerespectarea Normativului 51/2012: bolarzi, panouri publicitare, chioşcuri, etc.
    • Generalizarea mijloacelor de transport public dotate cu facilităţi de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă, îmbunătăţirea accesului la staţiile de autobuz şi tramvai, îmbunătăţirea signalisticii pentru persoanelor cu mobilitate redusă